Obiectivele cursului
a) înfăţişarea unei imagini unitare asupra evoluţiei limbiii române în primul stadiu de evoluţie: limba latină;
b) evidenţierea latinităţii limbii române, a continuităţii elementului daco-roman în Dacia, locul specific al limbii române printre celelalte limbi romanice;
c) însuşirea şi valorificarea conceptelor de bază din domeniu.
Avînd în vedere definiţia genealogică a limbii române, vom considera limba latină ca punct de plecare în evoluţia limbii române, ceea ce impune descrierea acesteia. Demersul acesta este justificat şi de faptul că pentru limba latină dispunem de o foarte bogată bază de studiu, care cuprinde pe de o parte opere scrise în limba latină, iar pe de alta studii despre limba latină.
- Formator: Monica COCA
- Formator: Ioana-Crina Prodan
Obiectivul general al cursului este dobândirea unui suport teoretic de către studenţii cu un nivel mediu de cunoaştere a limbii franceze, formarea şi consolidarea cunoştinţelor de gramatică a limbii franceze contemporane care să le permită :
- înţelegerea şi folosirea corectă a mecanismului de generare a grupului nominal;
- îmbogăţirea şi perfecţionarea competenţei lingvistice în construirea grupului nominal lărgit prin cunoaşterea detaliată a regulilor combinatorii ale diferiţilor substituenţi ai grupului nominal.
- Formator: Simona-Aida Manolache
- Formator: Ioana-Crina Prodan
Într-un sens foarte larg, morfologia poate fi definită ca acea parte a gramaticii care studiază regulile privind modificările formale ale cuvintelor, cuvântul fiind unitate constitutivă a unui text şi ansamblu de unităţi constitutive minimale (morfemele) (D. Irimia, GLR, p.22). Deoarece cuvântul este, la rândul său, analizabil în unităţi minimale biplane, pe care le numim morfeme, se consideră că morfologia studiază “regulile care explică structura internă a cuvântului, adică regulile de combinare a morfemelor lexicale şi gramaticale în cuvinte, stabilirea paradigmelor lor în dependenţă de categoriile de gen, număr, caz etc.” (I. Iordan, V. Robu, LRC, p.348).
În lucrarea de faţă vom avea în vedere morfemele şi combinaţiile de morfeme în limitele cuvântului atât din punct de vedere formal, cât şi din punctul de vedere al conţinutului.
- Formator: Niculina Iacob
- Formator: Ioana-Crina Prodan
Compétences
A la fin de ce cours, l’étudiant sera capable : de définir le mouvement et l’esprit des Lumières, d’expliquer l’importance du contexte historique dans l’évolution des Lumières, de présenter ses valeurs et ses principaux représentants, de préciser les sujets de la critique de la société faite par les philosophes, de décrire le rôle des Salons philosophiques, d’exposer les genres et les styles du mouvement artistique des Lumières.
- Formator: Corina Iftimia
- Formator: Ioana-Crina Prodan
Obiectivele cursului:
- cunoaşterea concepţiilor despre literatură şi artă formulate de Titu Maiorescu şi Constantin Dobrogeanu-Gherea;
- cunoaşterea aprofundată a viziunii artistice din operele lui Mihai Eminescu;
- cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor conexe de istorie şi teorie literară;
- dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi interpretare a operelor literare prin raportare la conştiinţa artistică a autoului, la contextul estetic şi ideologic în care opera se construieşte, la contextul operei înseşi privite în ansamblul ei;
- formarea competenţelor de evaluare a operei prin raportare la exegeza critică existentă şi reinterpretarea ei din perspectivă modernă; dezvoltarea capacităţii de a avea discernămînt critic în preluarea şi asumarea opiniilor criticilor literari;
- dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi accepta moduri diferite de interpretare a unui text literar.
- Formator: Daniela-Viorica Petrosel
- Formator: Ioana-Crina Prodan
Obiectivele cursului
Citirea atentă a textelor cuprinse în culegere (cu un dicţionar Petit Robert sau Larousse la îndemână), traducerea lor şi semnalarea principalelor probleme de ordin fonetic, lexical sau morfo-sintactic, analizarea punctelor de vedere prezentate în fiecare text, rezolvarea exerciţiilor vor conduce la ameliorarea competenţei de exprimare orală a studenţilor, la depăşirea principalului obstacol cu care se confruntă aceştia : frica de a vorbi într-o limbă străină.
- Formator: Elena-Camelia Biholaru
- Formator: Ioana-Crina Prodan
Teoria literaturii este disciplina care pune bazele teoretice ale studiului literaturii, definind conceptele, principiile şi metodele necesare abordării oricărui fenomen literar, indiferent de epoca istorică şi de spaţiul cultural în care se încadrează acesta. Obiectul ei de studiu este fenomenul literar, adică opera literară ca structură semnificantă şi ca fapt lingvistic specific, procesul de creaţie şi procesul receptării. Teoria literaturii corelează estetica, retorica, stilistica, semiotica şi conlucrează cu alte ştiinţe autonome, precum sociologia, psihologia, antropologia, filozofia etc.
Obiectivul cursului de Teoria literaturii este formarea unui cititor profesionist, familiarizat cu mecanismele producerii textului literar, capabil să interpreteze adecvat orice tip de text şi să utilizeze corect limbajul ştiinţific. Ca atare, la întîlnirile cu studenţii se vor comenta texte literare şi lucrări teoretice.
Forma de evaluare va fi examenul scris.
- Formator: Ovidiu Morar
- Formator: Ioana-Crina Prodan